Deși măsura Amnistiei fiscale pentru persoane fizice și juridice vine cu promisiunea de a ușura povara fiscală a contribuabililor aflați în dificultate, există multiple aspecte care ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și moralitatea acestei inițiative.
Din perspectiva tehnică și fiscală, această amnistie reprezintă un alt exemplu al incapacității autorităților de a gestiona eficient colectarea impozitelor și de a impune disciplina fiscală într-o manieră sustenabilă.
Contextul legal și tehnic al Amnistiei Fiscale pentru persoane fizice
Conform proiectului de OUG, amnistia fiscală se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, inclusiv autorităților locale și instituțiilor publice, care au obligații bugetare restante la data de 31 august 2024.
În esență, măsura prevede anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente acestor obligații, cu condiția ca debitorii să stingă integral obligațiile principale până la data de 25 noiembrie 2024 și să depună cererea de anulare a accesoriilor până la aceeași dată.
Printre aspectele tehnice importante ale acestei amnistii se numără:
- Obligațiile principale: Amnistia vizează doar obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024. Aceste obligații trebuie să fie stinse integral prin orice modalitate disponibilă până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Această măsură este aplicabilă și în cazul obligațiilor stabilite prin decizii emise ca urmare a unor controale fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței.
- Diferențele declarate suplimentar: O altă componentă a amnistiei include anularea accesoriilor pentru diferențele de obligații bugetare principale, declarate suplimentar de debitori prin declarații rectificative. Acestea corectează obligațiile bugetare anterioare datei de 31 august 2024, oferind astfel o oportunitate contribuabililor de a-și regla situația fiscală fără a fi penalizați suplimentar.
- Condiții de îndeplinit: Pentru a beneficia de această amnistie, contribuabilii trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte: depunerea tuturor declarațiilor fiscale, stingerea integrală a obligațiilor principale și a celor accesorii cu termene de plată între 1 septembrie 2024 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, precum și depunerea cererii în termenul specificat. Neîndeplinirea acestor condiții va conduce automat la pierderea dreptului de a beneficia de amnistie.
Incorectitudinea Amnistiei: un cadou nemeritat pentru marii datornici
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale acestei amnistii fiscale este legat de beneficiile oferite persoanelor fizice cu datorii semnificative la bugetul de stat. Conform calculelor guvernamentale, media datoriilor acumulate de o persoană fizică se ridică la aproximativ 2 milioane lei. Această sumă echivalează cu venituri de 20 milioane lei, presupunând o cotă de impozitare de 10%. Într-un astfel de context, este mai mult decât surprinzător ca o persoană care a generat asemenea venituri și nu și-a achitat obligațiile fiscale să fie iertată de penalități și, mai mult decât atât, să beneficieze de o reducere de 25% din obligațiile principale.
Este de notorietate faptul că, în cazul societăților comerciale și al persoanelor fizice oneste, procedura de executare silită este demarată în termen de maxim 15 zile de la scadența obligațiilor fiscale. Prin urmare, se ridică o întrebare legitimă: cum este posibil ca anumite persoane fizice să fi acumulat datorii de milioane de lei fără ca mecanismul de executare silită să fie activat? Acest lucru indică fie o problemă sistemică în funcționarea ANAF, fie existența unor influențe sau intervenții care au permis acestor contribuabili să evite măsurile legale de recuperare a datoriilor.
Deficitul Bugetar: o problemă ignorată cu repercusiuni majore
România se confruntă cu un deficit bugetar sever, estimat între 6,4% și 6,9% din PIB pentru anul 2024, adică aproximativ 352,8 miliarde euro.
În acest context, renunțarea la colectarea a 7 miliarde euro, prin intermediul acestei amnistii fiscale, reprezintă o eroare fiscală majoră. Această sumă ar putea acoperi aproape 2% din deficitul preconizat și ar putea contribui semnificativ la atingerea unei ținte mai realiste de deficit bugetar, de 5%. O astfel de renunțare nu face decât să adâncească problemele bugetare ale țării și să împingă România mai aproape de reintrarea în procedura de deficit excesiv.
Această amnistie fiscală pentru persoane fizice și juridice creează un precedent periculos, în care contribuabilii pot fi tentați să amâne plata obligațiilor fiscale, în speranța unor amnistii viitoare. Acest comportament nu doar că destabilizează sistemul fiscal, dar și subminează eforturile de a asigura un buget sustenabil și echilibrat.
Sistemul Fiscal simte nevoia unei reforme fundamentale
Noua amnistie fiscală nu este decât un paliativ într-un sistem fiscal care are nevoie de reforme structurale profunde. În loc să abordeze adevăratele probleme ale colectării fiscale și să creeze un cadru echitabil și sustenabil, Guvernul a optat pentru o măsură care, pe termen scurt, ar putea aduce un oarecare respiro, dar care pe termen lung riscă să submineze încrederea în sistemul fiscal și să amplifice problemele economice ale țării.
Pentru a evita repetarea acestor erori, este imperativ ca autoritățile să își revizuiască politica fiscală, să implementeze măsuri care să încurajeze conformitatea fiscală și să penalizeze sever comportamentele evazioniste. Doar astfel se poate spera la un sistem fiscal robust și la o economie stabilă, capabilă să susțină dezvoltarea pe termen lung.
Articol de MOCANU Marius Liviu
Consultant Fiscal, Managing Partner ACA