Ordonanța de urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017 (MO 885/2017) modifică substanțial prevederile Codului Fiscal având și rolul de transpunere în legislația domestică a Directivei Europene antievaziune fiscală.
Cele mai importante modificări sunt:
În ceea ce privește impozitul pe profit:
-
Trecerea plătitorilor de impozit pe profit cu o cifră de afaceri sub pragul de 1 milion de euro la categoria de plătitori de impozit pe venitul microintreprinderilor
Modificarea a eliminat și excepțiile existente privind aplicabilitatea regimului de impozitarea a venitului microintreprinderilor pentru societățile cu activitate in domeniul bancar, de asigurare și reasigurare, al pieței de capital, jocuri de noroc, explotarea zăcămintelor petroliere și gazelor naturale. De asemenea, se elimină și excepția aplicabilității regimului de impozitarea a venitului microintreprinderilor în cazul realizări majorității veniturilor (peste 80% din venituri) din activități de consultanță și management.
În aceeași ordine de idei, actul normativ a eliminat și posibilitatea de opțiune a societăților cu un capital social de cel puțin 45.000 lei în privința încadrării ca și plătitor de impozit pe profit în condițiile în care îndeplinea parametri de încadrare ca și plătitor de impozit pe venitul microintreprinderilor.
În privința alineatului de mai sus, menționăm că forma legii de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 79/2017, aflată în procedura de legiferare, reintroduce opțiunea. În funcție de data aprobării și publicării legii de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 79/2017 vă vom ține la curent cu situația opțiunii în cazul societăților cu un capital social de cel puțin 45.000 lei.
2. Modificarea sistemului de limitare a deductibilității cheltuielilor cu dobânzile
Modificarea introduce o nouă noțiune de costuri excedentare ale îndatorării, acestea fiind exprimate ca diferența dintre orice costuri ale îndatorării (dobânzi, diferențe de curs valutar, dobândă capitalizată, etc) și veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic.
The Indifferent by Xetobyte
Astfel, plafonul de deductibilitate al costurilor excedentare ale îndatorării este de 200.000 EUR anual. Pe cale de consecință, dacă costurile excedentare ale îndătorării sunt sub limita de 200.000 EUR atunci acestea sunt de natură deductibilă, în condițiile în care aceleași costuri depășesc limita de 200.000 EUR deductibilitatea acestora se limitează la procentul de 10% din baza de calcul calculată astfel:
Baza de calcul = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării + sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
În condițiile în care baza de calcul va fi zero sau negativă costurilor excedentare ale îndatorării vor fi de natură nedeductibilă.
Elementele de natură nedeductibilă determinate conform sistemului nou introdus se pot reporta pe o perioadă nedeterminată. Deasemenea, noul sistem se va aplica și dobânzilor și pierderilor nete din diferențe de curs valutar acumulate până la 31 decembrie 2017.
3. Impunerea transferului de active în afara României în cazul sediilor permanente
Se introduce obligativitatea supunerii la impozitul pe profit a transferurilor de active în urma transferului activității unui sediu permanent în afara României. Baza de calcul a impozitului pe profit va fi dată de diferența între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală.
4. Clarificarea și consolidarea regulilor anti-abuz
Se clarifică și se redefinesc regulile anti-abuz existente în art.11 al Codului Fiscal. În speță, nu se vor lua în considerare un demers sau o serie de demersuri care, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante nu sunt oneste. În ceea ce privește lipsa de onestitate a unei tranzacții, se definește ca și un demers sau o serie de demersuri care nu sunt intreprinse din motive comerciale valabile și drept care nu reflectă realitatea economică.
5. Impunerea societăților străine controlate de societăți rezidente în România
Noile reguli introduse în acest sens definesc societatea străină ca și controlată de un rezident din România, în condițiile în care societatea rezidentă în România, deține o participație directă sau indirectă de mai mult de 50% din drepturile de vot la societatea străină sau deține direct sau indirect mai mult de 50% din capitalul social sau are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile societății străine.
Regula de impunere introdusă se va aplica în cazul în care societatea străină plătește un impozit pe profit mai mic decât impozitul pe profit calculat în baza regulilor de impunere din România.
În condițiile de mai sus societatea rezidentă în România va avea în vedere includerea în baza de calcul a impozitului pe profit, veniturile nedistribuite ale societății străine controlate, proporțional cu procentul de control avut în societatea în cauză.
Veniturile avute în vedere în acest sens sunt:
• dobânzi sau orice alte venituri generate de active financiare
• redevențe sau orice alte venituri generate de drepturi de proprietate intelectuală
• dividende și venituri din transferul titlurilor de participare
• venituri din leasing financiar
• venituri din activități de asigurare, activități bancare sau alte activități financiare
• venituri de la societăți care le obțin din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi
• asociate și sunt vândute acestora fără nicio valoare economică adăugată sau cu o valoare adăugată mică.
În ceea ce privește impozitul pe venit:
• Elementul cel mai important în acest sens este diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 10%. Impunerea cu noua cotă de 10% este aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2018, precum și pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor și veniturilor din pensii aferente lunii ianuarie 2018.
Where I can reach the sky by Xetobyte
• Venitul brut lunar din salarii care beneficiază de deducerea personală integrală se majorează, de asemenea, la suma de 1.950 lei. Reducerea personală pentru veniturile cuprinse între 1.951 lei și 3.600 lei se acordă în mod degresiv față de deducerea personală integrală.
• În scopul încadrării în categoria de persoane aflate în întreținere, întreținutul nu poate realiza venituri impozabile și/sau neimpozabile mai mari decât suma de 510 lei lunar.
• Un alt element de noutate este data de acordarea deducerii contribuțiilor sociale din venitul net declarat, în cazul veniturilor din activități independente, determinată în sistem real, la calculul impozitului pe venit.
• O obligație suplimentară este introdusă și în privința depunerii declarației anuale de venit (cod 205) pentru următoarele venituri:
• valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuală
• din arendare,
• din asocierile fără personalitate juridică.
Astfel, se reintroduce obligația depunerii declarației privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, până în ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat.
În ceea ce privește contribuțiile sociale:
Modificarea cu impactul cel mai semnificative este dată de trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, în acest sens angajatul va suporta din salariul său brut următoarele cote de contribuții sociale:
• CAS în procent de 25% în cazul condițiilor normale de muncă;
• CAS în procent de 25% + 4% în cazul condițiilor de muncă deosebite;
• CAS în procent de 25% + 8% în cazul condițiilor de muncă speciale, caz în care procentul de 8% se suportă de către angajator;
• CASS în procent de 10%
Alt element de noutate este introducerea în sarcina angajatorului a unei noi taxe „contribuția asiguratorie pentru muncă” , în procent de 2,25% aplicabilă la suma brută a veniturilor din salarii și asimilate salariilor acordată de către angajator.
Modificări semnificative sunt și în ceea ce privește impunerea contribuțiilor sociale în cazul veniturilor din activități independente, astfel:
• CAS se va datora în procent de 25% aplicabil la un venit ales de contribuabil, venit ce nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară;
• CASS se va datora în procent de 10%, în condițiile în care nivelul veniturilor impozabile realizate va fi de cel mult 12 salarii minime brute.
In condițiile în care veniturile impozabile depășesc valoarea a 12 salarii minime brute: în speță pentru anul 2018, limita mai sus amintită fiind în valoare de 22.800 lei, contribuția la CAS se limitează la aplicarea procentului de 10% la valoarea celor 12 salarii minime brute. La stabilirea limitei, veniturile salariale și de natură salarială nu se iau in calcul.
Artist’s block by Xetobyte
Veniturile care trebuiesc avute în vedere la stabilirea plafonului de 12 salarii minime brute, sunt următoarele:
• venituri din activități independente, inclusiv veniturile din drepturi de autor
• venituri din asocierea cu o persoană juridică
• venituri din cedarea folosinței bunurilor
• venituri din investiții (atenție, veniturile din dividende și dobânzi se încadrează în această categorie)
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
• venituri din alte surse.
În ceea ce privește Taxa pe valoare adăugată:
Ca directă consecință a cauzei CEJ nr. C – 101/16 Paper Consult, autoritatea fiscală va fi în măsură să refuze dreptul de deducere, doar în condițiile în care după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că agentul economic știa sau ar fi trebuit să știe că tranzacția în cauza făcea obiectul unei fraude TVA care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul tranzacțional.
Modificarea, în opinia noastră, este extrem de importantă venind în directă corelație cu metoda „abuzivă” a organului fiscal de a transfera sarcina probei în mod ilicit către contribuabil, aceștia ajungând în situația de a fi obligați să își demonstreze nevinovăția, organul fiscal limitându-se să facă recomandări despre ce ar fi trebuit să facă contribuabilii în scopul verificării furnizorilor respectivi, să emită decizii de impunere bazate pe simple supoziții.
